Viaductul Caracau este un viaduct de cale ferata pe tronsonul Miercurea Ciuc - Ghimes, dat in folosinta la 18 octombrie 1897.

In timpul ostilitatilor din Primul Razboi Mondial, grinda centrala a fost complet distrusa (1916). Armatele austro-ungare au reusit in anul urmator sa monteze o grinda dreapta, dar sustinuta la o treime din deschidere de o palee metalica de peste 40 m inaltime. Aceasta solutie, cu titlu de provizorat, a ramas in exploatare 27 de ani.

Ca urmare a luptelor din cel de-al Doilea Razboi Mondial, trupele germane l-au distrus complet in 1944. Odata cu incheierea razboiului, viata economica a tarii incepe sa isi revina si astfel se reia legatura peste munti. Din decembrie 1944 si pana in 12 februarie 1945, constructorii romani au realizat un viaduct provizoriu, complet din lemn (3.600 metri cubi). Aceasta a fost o performanta unica in istoria constructiilor feroviare.

In paralel, s-a inceput constructia unui nou viaduct, care a fost pus in functiune la 14 septembrie 1946. Noua constructie a viaductului a fost cel mai mare pod de cale ferata executat din beton armat din Romania. Lungimea totala a viaductului este de 264 m, bolta are deschiderea de 100 m, iar sageata este de 37 m. Latimea boltii este de 6.50 m la cheie si de 10 m la nastere. Sectiunea boltii este casetata, avand inaltimea de 2.5 m la cheie si de 4.8 m la nasteri.